<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>NYTBR.ro &#187; Interviuri</title>
	<atom:link href="http://nytbr.ro/category/din-revista/interviuri/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://nytbr.ro</link>
	<description>Ediţia în limba română</description>
	<lastBuildDate>Tue, 25 May 2010 07:29:14 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Andrew Davidson despre Gargui şi România</title>
		<link>http://nytbr.ro/2009/din-revista/andrew-davidson-despre-gargui-si-romania/</link>
		<comments>http://nytbr.ro/2009/din-revista/andrew-davidson-despre-gargui-si-romania/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 03 Nov 2009 11:58:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Virginia Costeschi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Din revistă]]></category>
		<category><![CDATA[Interviuri]]></category>
		<category><![CDATA[Andrew Davidson]]></category>
		<category><![CDATA[Editura Allfa]]></category>
		<category><![CDATA[Gargui]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://nytbr.ro/?p=935</guid>
		<description><![CDATA[Apărut în S.U.A. în 2008, romanul de debut a lui Andrew Davidson, Gargui, a devenit în scurt timp bestseller New York Times, drepturile de traducere fiind vândute până acum pentru 29 de limbi. Romanul a câştigat Amazon Rising Stars şi s-a situat în topul 100 Best Books 2008 al site-ului Amazon. În 2009 a fost nominalizat la Galaxy [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Apărut în S.U.A. în 2008, romanul de debut a lui Andrew Davidson, <em>Gargui</em>, a devenit în scurt timp bestseller New York Times, drepturile de traducere fiind vândute până acum pentru 29 de limbi. Romanul a câştigat Amazon Rising Stars şi s-a situat în topul 100 Best Books 2008 al site-ului Amazon. În 2009 a fost nominalizat la Galaxy British Book Awards şi a câştigat premiul canadian Sunburst pentru literatură. <em>Gargui </em>este infernul dantesc al zilelor noastre, o poveste de iubire care transcende timpul şi graniţele a peste 700 de ani. Restul veţi descoperi citind cartea, apărută la editura ALLFA şi care va fi lansată în prezenţa autorului la Gaudeamus, luna aceasta.</p>
<p><strong>Spuneaţi, chiar la începutul cărţii <em>Gargui</em>, că la scris, cea mai dificilă parte nu este aşezarea în frază, ci decizia de a construi o anumită frază. Cât de mult aţi scris înainte de a publica <em>Gargui</em>?</strong></p>
<p>Am lucrat la <em>Gargui </em>timp de şapte ani şi am scris sute de pagini care au fost tăiate din versiunea finală a cărţii. Poate părea un fel de muncă în plus, dar a fost necesară pentru a dezvălui povestea şi pentru a contura personajele şi cred că cititorul poate simţi informaţia printre rânduri.<br />
<span id="more-935"></span><br />
Scriu tot timpul. De la 16 ani, când profesorul de engleză din liceu m-a inspirit şi mi-a deschis ochii asupra puterii şi frumuseţii povestirii, am scris poezie, piese de teatru, povestiri şi jurnale. Niciuna dintre scrierile mele nu a fost publicată, cu excepţia a trei poeme, la începutul anilor 1990. <em>Gargui</em> a fost prima mea încercare de roman şi aveam deja 39 de ani când s-a lansat pe piaţă.</p>
<p><strong><em>Gargui</em> este o carte complexă care explorează istoria, medicina, religia şi dragostea. Cum aţi început această aventură literară?</strong></p>
<p><img src="http://nytbr.ro/wordpress/wp-content/uploads/GARGUI-FINALq.jpg" alt="GARGUI" title="GARGUI" width="130" height="200" class="alignleft size-full wp-image-936" />Acest roman există datorită lui Marianne Engel, personajul principal feminin, care venea şi îmi spunea poveşti. Se insinua în celelalte scrieri ale mele şi punea stăpânire pe stiloul meu, insistând să scriu ceea ce îmi spune. Am începutl cartea pe 1 mai 2000, iar treaba mea de scriitor era să o servesc pe ea.</p>
<p><strong>Este evident că v-aţi documentat foarte mult pentru acest roman. Cât a durat şi care a fost cea mai interesantă informaţie pe care aţi descoperit-o?</strong></p>
<p>Documentarea este partea mea favorită din procesul de scriere a unei cărţi. Îmi place să command vreo 20 de cărţi pe aceeaşi temă şi să lucrez cu ele până ce descopăr acele mici ciudăţenii pe care nu le ştiam şi nici nu mi le-aş fi imaginat vreodată. Îmi place să încerc să înţeleg lumea altfel, pentru că mă întregeşte ca persoană. Chiar dacă documentarea se referă la un anumit subiect, ceea ce aflu în cursul ei mă îmbogăţeşte ca fiinţă.</p>
<p>Pentru <em>Gargui</em> am făcut o cercetare extinsă asupra tratamentului pentru arsuri grave. Proceduri medicale sunt extraordinare şi e o mare provocare să îţi imaginezi curajul supravieţuitorilor în timpul procesului de recuperare.</p>
<p><strong>Mi s-a părut frustrant că povestitorul nu are un nume. De ce l-aţi ţinut nenumit?</strong></p>
<p>Ca să fiu sincer, şi pentru mine a fost frustrant. Marianne Engel a venit la mine cu numele întreg, din prima zi, dar povestitorul a refuzat să îşi dezvăluie identitatea. Am tot căutat-o, dar după doi ani am renunţat şi am acceptat că nu o să apară niciodată.</p>
<p><strong>Care e povestea tatuajelor lui Marianne, de ce s-a acoperit cu imagini spirituale?</strong></p>
<p>Au fost perioade în viaţa ei când nu îşi permitea să cumpere piatra în care sculpta, aşa că şi-a acoperit trupul cu imagini ca mod de exprimare.</p>
<p><strong>Lui Marianne îi place foarte mult să mănânce şi să fie înconjurată de mâncare. Dar dumneavoastră? Există vreun meniu inspiraţional pentru un scriitor în focul creaţiei?</strong></p>
<p>Bună întrebare! De fapt, când scriu, mi se pare că gătitul îmi ia prea mult timp, aşa că aleg feluri simple. Meniul meu favorit pentru scris este format din iaurt, ananas şi granola, amestecate. Şi multă-multă cafea.</p>
<p><strong>Aţi avut un debut la care mulţi scriitori visează, cu drepturile vândute în aproape 30 de ţări şi o campanie fenomenală. Ce i-aţi sfătui pe cei care aspiră la un astfel de succes?</strong></p>
<p>Trebuie să recunosc că nu m-am aşteptat niciodată la asta. E peste cele mai exaltate vise ale mele. Am fost extraordinary de norocos, ştiu asta.</p>
<p>Sfatul meu pentru debutanţi este să nu lase mirajul publicării să le influenţeze scrisul. Ce vreau să spun: scrie ce ţi se pare ţie interesant. Dacă tu te distrezi făcând asta, va fi la fel şi pentru cititori. Nu te lăsa stresat de „public“ — pentru că atunci când eşti singur cu opera ta, eşti singurul public. După ce ai scris cea mai bună poveste, abia atunci poţi să cauţi agenţi şi publisheri. Mai întâi munca, şi ea trebuie să fie de calitate.</p>
<p><strong>Care e cel mai important lucru pe care l-aţi învăţat scriind <em>Gargui</em>?</strong></p>
<p>Să îmi ascult personajele. Pentru mine, scrisul funcţionează numai dacă nu forţez povestea în altă direcţie. Am început cu personajele, nu cu intriga. Nu am avut nici cea mai mică idée că Marianne Engel mă va duce într-o mănăstire medievală germană sau pe o corabie vikingă.</p>
<p><strong>Ce citiţi acum?</strong></p>
<p>Toată opera lui John Fowles. Tocmai am terminat <em>Colecţionarul</em>, recitesc <em>Iubita locotententului francez</em> şi mă aşteaptă <em>Magicianul</em>. Cât despre contemporani, sunt câţiva canadieni care îmi plac. Joseph Boyden are o carte grozavă, <em>Three Day Road</em>, şi pot să vă recomand şi romanul lui Steven Galloway, <em>The Cellist of Sarajevo</em>.</p>
<p><strong>Lucraţi la o altă carte? Ne puteţi spune despre ce e vorba?</strong></p>
<p>Nu vorbesc despre lucrările în curs, mi se pare că dacă o fac, poveştile vor dispărea. Vă spun doar că lucrez la o carte care e total diferită de <em>Gargui</em>. Are acţiunea în prezent, pe o perioadă scurtă şi se întâmplă într-o singură ţară.</p>
<p><strong>Veniţi în România curând. Ştiţi ceva despre noi, ceva care să vă zgândăre curiozitatea scriitoricească?</strong></p>
<p>Mă străduiesc să nu am idei preconcepute despre România. Am fost în vreo duzină de ţări în ultimul an şi îmi place să merg într-un loc nou cu mintea şi cu inima deschise. Cred că aşa se descoperă o ţară nouă şi aşa voi trăi experienţa mea românească.
<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin: 10px 10px 10px 0;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fnytbr.ro%2F2009%2Fdin-revista%2Fandrew-davidson-despre-gargui-si-romania%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fnytbr.ro%2F2009%2Fdin-revista%2Fandrew-davidson-despre-gargui-si-romania%2F&amp;source=nytbr&amp;style=normal&amp;service=bit.ly" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nytbr.ro/2009/din-revista/andrew-davidson-despre-gargui-si-romania/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Romane fantastice cu accente urbane</title>
		<link>http://nytbr.ro/2009/din-revista/romane-fantastice-cu-accente-urbane/</link>
		<comments>http://nytbr.ro/2009/din-revista/romane-fantastice-cu-accente-urbane/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 03 Nov 2009 11:41:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Crupenschi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Din revistă]]></category>
		<category><![CDATA[Interviuri]]></category>
		<category><![CDATA[Casa Nopţii]]></category>
		<category><![CDATA[Editura Litera Internaţional]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://nytbr.ro/?p=929</guid>
		<description><![CDATA[Editura Litera lansează primul ei fantasy, Semnul, într-o serie de mare succes, Casa Nopţii. Seria, gândită de P.C. Cast, cunoscută autoare americană, împreună cu fiica ei, Kristin Cast, a ajuns deja la al şaselea volum, care va fi lansat în curând în Statele Unite. Confirmarea succesului de care se bucură Casa Nopţii a constituit-o prezenţa, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Editura Litera<strong> lansează primul ei fantasy, <em>Semnul</em>, într-o serie de mare succes, <em>Casa Nopţii</em>. </strong>Seria, gândită de P.C. Cast, cunoscută autoare americană, împreună cu fiica ei, Kristin Cast, a ajuns deja la al şaselea volum, care va fi lansat în curând în Statele Unite. Confirmarea succesului de care se bucură <em>Casa Nopţii </em>a constituit-o prezenţa, timp de 63 de săptămâni, a  primelor ei volume în topul de bestselleruri al cotidianului <em>New York Times</em>. Într-adevăr inedită, colaborarea între mamă şi fiică reprezintă primul atu al seriei, căci Kristin este cea care oferă atât modelul caracterial al protagonistei, cât şi nota naturală, atât de spumoasă, în care se dezvoltă atitudinea şi dialogul celorlalte personaje.<br />
<span id="more-929"></span><br />
<img src="http://nytbr.ro/wordpress/wp-content/uploads/SEMNUL_10cm.jpg" alt="SEMNUL_10cm" title="SEMNUL_10cm" width="131" height="200" class="alignleft size-full wp-image-930" /><em>Cum aţi făcut trecerea de la mamă şi fiică la duo creativ?</em></p>
<p>Kristin Cast: Întotdeauna am fost un duo creativ!! Aşa suntem de aproape 23 de ani.</p>
<p><em>Cum lucraţi împreună?</em></p>
<p>PC Cast: Eu scriu prima versiune a romanelor şi îi las note lui Kristin în text după care îi trimit manuscrisele complete iar ea le verifică, îmi răspunde la întrebări şi îmi lasă şi ea note. Îmi trimite manuscrisele înapoi iar eu le verific încă o dată înainte să i le trimit editorului nostru.</p>
<p><em>Kristin, este mama ta conectată la ritmul tinerei generaţii? Ai găsit vreodată replici ciudate la vreunele dintre personajele seriei?</em></p>
<p>Kristin Cast: Dat fiind că a predat la liceu mai bine de 15 ani, de obicei nimereşte limbajul adolescenţilor dar e adevărat că uneori dau peste replici sau cuvinte pe care un adolescent nu le-ar folosi niciodată. Ha ha!</p>
<p><em>Am citit într-un articol că personajul principal al cărţii, Zoey, a fost inspirat de tine, Kristin. Cum te simţi ca personaj/model al unei cărţi?</em></p>
<p>Kristin Cast: Nu este prima oară când mama mă ia drept model pentru un personaj deci nu e ciudat. Singura problemă pe care o au fanii noştri ştiind că personajul lui Zoey mă are pe mine la bază este că au tendinţa să creadă că eu am făcut aceleaşi lucruri pe care le-a făcut ea dar nu este absolut deloc aşa. Zoey a devenit o persoană de sine stătătoare şi procedează şi reacţionează într-un fel în care eu nu aş face-o.</p>
<p><em>PC, ţi-ai luat vreunul dintre elevi drept model?</em></p>
<p>PC Cast: Categoric! Mulţi dintre cei din gaşca din <em>Casa Nopţii</em> sunt foşti elevi de-ai mei. De exemplu Damien, Jack, Erin şi Heath.</p>
<p><em>De unde vine subiectul paranormalului? Asistăm oare la apariţia unui nou gen pentru adolescenţi?</em></p>
<p>Kristin Cast: E stresant să fii adolescent! Hormoni, teme, iubiţi/iubite, părinţi! De ce să nu-şi dorească să evadeze timp de câteva ore?</p>
<p><em>De ce sunt vampirii atât de interesanţi?</em></p>
<p>PC Cast: Cred că mulţi oameni, inclusiv adolescenţii, se identifică cu chestiunile impresionante cu care se confruntă vampirii. Şi în plus vampirii sunt puternici şi sexy!</p>
<p><em>Seriile <strong>Casa Nopţii</strong> şi <strong>Amurg</strong> se adresează aceluiaşi public sau există diferenţe între cititorii lor?</em></p>
<p>PC Cast: Cred că cititorii noştri preferă romanele pentru adolescenţi mai realiste, care vorbesc despre tineri adevăraţi, adică grupuri diferite de personaje care folosesc limbajul din viaţa reală. Romanele noastre sunt mai degrabă fantastice cu accente urbane şi de aventură decât fantastice pur şi simplu.</p>
<p><em>Kristin, lucrezi la vreun proiect literar individual?</em></p>
<p>Kristin Cast: Da, de fapt nu doar la unul singur. În prezent lucrez la o nuvelă pentru Harper Collins. De asemenea mai am încă o nuvelă, <em>Amber Smoke </em> apărută într-o antologie, <em>Immortal,</em> care va reapărea în librării în luna septembrie.</p>
<p><em>Ce mai urmează în seria <strong>Casa Nopţii</strong>? (Notă: Editura Litera va publica primele trei cărţi în anul 2009)</em></p>
<p>PC Cast: O mulţime! Zoey şi gaşca ei vor trebui să salveze lumea! Vom avea mai multe personaje şi vă va fi prezentată o nouă formă a răului, ispititoare şi înspăimântătoare deopotrivă.</p>
<p><em>Am remarcat că aţi creat o modă, o nouă tendinţă: tatuajele faciale. În Marea Britanie şi în Statele Unite sunt multe concursuri de tatuaje faciale. A fost ideea ta sau a fost o consecinţă firească a succesului înregistrat de carte? Te-a inspirat vreun tatuaj anume în crearea unui nou personaj?</em></p>
<p>PC Cast: Fanii noştri au început să se tatueze pe faţă şi să adopte vestimentaţia încă de la apar
<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin: 10px 10px 10px 0;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fnytbr.ro%2F2009%2Fdin-revista%2Fromane-fantastice-cu-accente-urbane%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fnytbr.ro%2F2009%2Fdin-revista%2Fromane-fantastice-cu-accente-urbane%2F&amp;source=nytbr&amp;style=normal&amp;service=bit.ly" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nytbr.ro/2009/din-revista/romane-fantastice-cu-accente-urbane/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Rebranding al Editurii Litera</title>
		<link>http://nytbr.ro/2009/blog/rebranding-al-editurii-litera/</link>
		<comments>http://nytbr.ro/2009/blog/rebranding-al-editurii-litera/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 29 Oct 2009 19:30:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Virginia Costeschi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blog]]></category>
		<category><![CDATA[Interviuri]]></category>
		<category><![CDATA[Ştiri]]></category>
		<category><![CDATA[Editura Litera Internaţional]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://nytbr.ro/?p=885</guid>
		<description><![CDATA[2009 semnifică pentru Litera aniversarea a 20 de ani de la înfiinţare, prilej cu care au loc un rebranding şi o repoziţionare a editurii pe piaţa de carte.
&#8220;Considerăm că am ajuns la maturitate, consecvenţi politicii editoriale variate şi dinamice, colecţiile editate de noi devenind de-a lungul timpului adevărate repere. Este un moment foarte important în [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<blockquote><p>2009 semnifică pentru Litera aniversarea a 20 de ani de la înfiinţare, prilej cu care au loc un rebranding şi o repoziţionare a editurii pe piaţa de carte.</p></blockquote>
<p><img class="alignright size-medium wp-image-886" title="Logo Litera" src="http://nytbr.ro/wordpress/wp-content/uploads/Logo-Litera-300x187.jpg" alt="Logo Litera" width="300" height="187" />&#8220;Considerăm că am ajuns la maturitate, consecvenţi politicii editoriale variate şi dinamice, colecţiile editate de noi devenind de-a lungul timpului adevărate repere. Este un moment foarte important în evoluţia noastră, potrivit pentru a aduce o schimbare brandului Litera. Această transformare a fost îndelung gândită şi structurată şi sperăm, din tot sufletul, ca cititorii noştri să ne recunoască şi să continue să caute cărţile Litera&#8221;, spune Dan Vidraşcu, managerul editurii. Rebranding-ul semnifică practic trecerea la o altă etapă. „Ne veţi regăsi într-o formulă nouă, mai caldă, cu un nume prescurtat, mult mai accesibil tuturor – Editura Litera. Sigla Litera a luat forma cărţilor pe care le edităm, deschise către cititor, cărţi oferite cu drag şi de care suntem foarte mândri“, adaugă Vidraşcu.<span id="more-885"></span> Şi, ca orice editor de carte din România, îşi doreşte ca planul editorial să ia amploare şi să se diversifice de la an la an. „Vrem să păstrăm, împreună cu cititorii şi cu partenerii noştri, formula succesului în afaceri, pentru că suntem conştienţi de responsabilitatea pe care o avem faţă de publicul cititor şi mai ales faţă de tinerele generaţii. Nu în ultimul rând, ne dorim recunoaştere pe plan european şi, de ce nu, mondial prin cărţile pe care le edităm despre cultura şi civilizaţia românească: <em>Mileniul românesc, Istoria ilustrată a românilor, Istoria artei româneşti, Hotarele românismului, albumele România, Iaşi, Chişinău,Dicţionar de personalităţi româneşti din ţară şi din diaspora</em> etc.“, explică Dan Vidraşcu. Litera îşi doreşte să devină mai apropiată publicului, să ofere cititorilor cărţi extraordinare la un preţ accesibil. „Căci acum românul de rând, iubitor de carte şi de cultură, este nevoit să aleagă între lucrurile de care are nevoie şi pe care şi le doreşte, iar cartea nu trebuie să devină un lux“. Un gând minunat, dar care va fi realizat cu greu în această perioadă.
<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin: 10px 10px 10px 0;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fnytbr.ro%2F2009%2Fblog%2Frebranding-al-editurii-litera%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fnytbr.ro%2F2009%2Fblog%2Frebranding-al-editurii-litera%2F&amp;source=nytbr&amp;style=normal&amp;service=bit.ly" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nytbr.ro/2009/blog/rebranding-al-editurii-litera/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Montignac la Bucureşti</title>
		<link>http://nytbr.ro/2009/din-revista/montignac-la-bucuresti/</link>
		<comments>http://nytbr.ro/2009/din-revista/montignac-la-bucuresti/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 20 Oct 2009 23:44:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Virginia Costeschi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Din revistă]]></category>
		<category><![CDATA[Interviuri]]></category>
		<category><![CDATA[Editura Litera Internaţional]]></category>
		<category><![CDATA[Michel Montignac]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://nytbr.ro/?p=775</guid>
		<description><![CDATA[Michel Montignac a fost în România pentru a susţine o conferinţă despre metoda sa şi pentru a-şi lansa două cărţi.
Nu am apucat să asist la conferinţa domnului Montignac, pentru că aş fi vrut să aflu şi cum vede un dietetician celebru naţia cu 40% obezi, care ocupă un fruntaş loc 3 în topul ţărilor cu [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em>Michel Montignac a fost în România pentru a susţine o conferinţă despre metoda sa şi pentru a-şi lansa două cărţi.</em></p>
<p>Nu am apucat să asist la conferinţa domnului Montignac, pentru că aş fi vrut să aflu şi cum vede un dietetician celebru naţia cu 40% obezi, care ocupă un fruntaş loc 3 în topul ţărilor cu cele mai multe persoane care au probleme de greutate. Şi ştiu sigur că asta ni se trage de la tradiţionalele bucate româneşti adesea cufundate în sosuri gustoase, dar adevărate bombe calorice. Şi de la sedentarismul secular – nu ne-au urnit tătarii, turcii, ruşii şi nemţii, de ce ar reuşi nişte campanii care ne avertizează asupra exceselor alimentare şi asupra nevoii de mişcare? Un licăr de speranţă mai avem, totuşi, asta spune şi Michel Montignac în interviul pe care mi l-a acordat prin e-mail.</p>
<p><span id="more-775"></span></p>
<p><strong><img class="alignleft size-medium wp-image-778" title="dieta-montignac-mananca-de-placere-mentine-te-in-forma" src="http://nytbr.ro/wordpress/wp-content/uploads/dieta-montignac-mananca-de-placere-mentine-te-in-forma-206x300.jpg" alt="dieta-montignac-mananca-de-placere-mentine-te-in-forma" width="206" height="300" />Dieta Montignac</strong></p>
<p><strong>Mănâncă</strong><strong> de </strong><strong>plăcere</strong><strong>, </strong><strong>menţine</strong><strong>-te </strong><strong>î</strong><strong>n form</strong><strong>ă</strong></p>
<p>de Michel Montignac</p>
<p>256 pag. Litera Internaţional. 64.9 lei</p>
<p>Puteţi să vă imaginaţi o dietă în care vă e permis să mâncaţi ciocolată? Ei bine, această dietă există şi poartă numele lui Michel Montignac. Înainte de toate, ni se demonstrează că nu este necesar să ne abţinem de la mâncare pentru a slăbi &#8211; secretul constă în combinarea alimentelor în funcţie de conţinutul lor de glucide, lipide şi proteine. Cele două reguli simple ale regimului său sunt să avem trei mese pe zi şi să nu amestecăm la aceeaşi masă glucidele cu lipidele. Vândută în 15 milioane de exemplare, <em>Dieta Montignac</em> ne propune nu doar un regim alimentar, ci şi un mod de viaţă, mai sănătos.</p>
<p><strong><img class="alignright size-medium wp-image-779" title="mananc-slabesc-si-ma-mentin" src="http://nytbr.ro/wordpress/wp-content/uploads/mananc-slabesc-si-ma-mentin-194x300.jpg" alt="mananc-slabesc-si-ma-mentin" width="194" height="300" />Mănânc, slăbesc şi mă menţin cu Dieta Montignac</strong></p>
<p>de Michel Montignac</p>
<p>249 pag. Litera Internaţional</p>
<p>Ce au în comun Kylie Minogue, Bill şi Hillary Clinton, Gérard Depardieu, regina Beatrix a Olandei şi milioane de alţi oameni? Un singur lucru: cu toţii sunt adepţii faimoasei diete elaborate de Michel Montignac. În 1987, autorul francez publica<em> Je mange, donc je maigris</em> (titlul original al cărţii de faţă) şi începea o adevărată revoluţie în domeniul dieteticii. Conceptul de indice glicemic, formulat de el, stă la baza metodei sale, total opusă regimurilor hipocalorice. Montignac demonstrează că nu cantitatea alimentelor contează, ci calitatea lor. Aşadar, nu ne îngrăşăm pentru că mâncăm prea mult, ci pentru că alegem alimentele greşite.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p align="center"><strong>¤¤¤¤¤</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Este gătitul o artă sau o ştiinţă?</strong></p>
<p>Ambele! Este artă pentru că cere cunoştinţe şi talent, adică îndemânare, creativitate şi simţ estetic. Este ştiinţă pentru că gătitul poate schimba structura fizico-chimică a alimentelor şi influenţează parametrii de sănătate.</p>
<p><strong>Sunt diferenţe între modul în care cărţile dvs. au fost primite în ultimii ani faţă de acum două decenii, când aţi publicat primul volum?</strong></p>
<p>Sigur! Când am publicat prima carte, acum 23 de ani, oamenii erau sceptici în privinţa fundamentării metodei mele. Autorităţile medicale erau şi mai critice, crezând că sunt un şarlatan. În ultimii opt ani lucrurile au mers perfect şi această neîncredere a dispărut complet, pentru că milioane de oameni au slăbit cu succes, aplicând principiile mele şi confirmând nu doar că dieta Montignac este eficientă, dar contribuie şi la o stare de sănătate mai bună. Sutele de studii publicate au arătat cât de important este indicele glicemic pe care se bazează metoda Montignac. <em>British Journal of Nutrition</em>, una dintre cele mai prestigioase publicaţii ştiinţifice, a publicat în noiembrie 2001 un studiu al Universităţii Quebec în care se afirma nu doar faptul că dieta Montignac a fost cel mai uşor de urmat, ci şi că a avut efecte secundare benefice pentru reducerea colesterolului, trigliceridelor şi diabetului.</p>
<p><strong>Sunt oamenii acum mai conştienţi în a păstra un echilibru?</strong></p>
<p>Da, sunt mai conştienţi azi decât erau acum 20 de ani, pentru că autorităţile sanitare comunică destul de clar că obezitatea este un factor de risc serios.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Care sunt ingredientele necesare pentru o schimbare radicală şi permanentă în stilul de viaţă al omului modern? </strong></p>
<p>Oamenii trebuie să fie conştienţi că este vorba de sănătatea lor în relaţia cu alimentaţia. Şi asta încerc să fac în cărţile şi în conferinţele mele. În momentul în care au înţeles că este un factor major pentru sănătatea lor, sunt îndeajuns de motivaţi pentru a-şi schimba stilul de viaţă, în ciuda piedicilor impuse de ritmul modern.
<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin: 10px 10px 10px 0;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fnytbr.ro%2F2009%2Fdin-revista%2Fmontignac-la-bucuresti%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fnytbr.ro%2F2009%2Fdin-revista%2Fmontignac-la-bucuresti%2F&amp;source=nytbr&amp;style=normal&amp;service=bit.ly" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nytbr.ro/2009/din-revista/montignac-la-bucuresti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
