1. Ce înseamnă actuala criză economică pentru vânzarea de carte?
2. De unde a pornit pasiunea dvs. pentru carte şi cum aţi intrat în această afacere?
3. Cum vedeţi relaţia dintre edituri şi firmele specializate în vânzarea de carte?
4. Se poate vorbi despre un blocaj formal/informal pe lanţul editor-librar-cititor?
5. Cât de mult propulsează vânzările o campanie derulată în librărie şi nu în alt mediu?
6. Care sunt atuurile campaniei „Te aşteptăm în librărie“ (promoţia, concursul Librarul iscusit, susţinerea cu materiale promoţionale, campania media)?
7. Ce lipseşte pieţei de carte ca să ajungă la maturitate?

Geta Vodislav – director comercial Bibliostar, Librăria Mihai Eminescu – Bucureşti:

1. Vânzările de carte au scăzut (în librăria noastră cu 15 – 20% faţă de anul precedent), ca urmare a scăderii puterii de cumpărare. Această scădere se observă cel mai bine la beletristică, albume de artă, ghiduri turistice. La nivelul cărţii de specialitate (manuale, medicină, drept, sociologie, psiho-pedagogie, dicţionare etc.) scăderea este mai redusă.

2. Pasiunea pentru carte o am din copilărie şi, din fericire, am reuşit să o transmit şi copiilor mei. În această afacere am intrat la propunerea unor prieteni şi am constatat că o putem îmbunătăţi mereu. Eu sunt de profesie inginer şi m-am ocupat în special de aspectele tehnice ale aprovizionării şi vânzărilor, dar şi de relaţiile cu furnizorii şi clienţii noştri.

3. Din punctul nostru de vedere, relaţia cu editurile este una foarte bună. Totul se bazează pe efortul comun de a vinde cât mai multe cărţi, pe încredere şi respect reciproc. Avem în comun şi respectul faţă de cititor, căruia vrem să-i oferim cărti de cea mai bună calitate, din toate domeniile cunoaşterii, la un preţ cât mai accesibil. Totul decurge foarte simplu: noi ne respectăm angajamentele contractuale faţă de edituri, ei au încredere în noi şi ne aduc cărţile comandate în timp foarte scurt, astfel încât să avem permanent la raft cărţile căutate de cititori.

4. În cazul nostru, nu există un astfel de blocaj. El se produce atunci când unul dintre parteneri nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale şi apar discontinuităţi şi întârzieri în aprovizionarea cu cărţi. Mai există mici blocaje când editurile nu fac distribuţie direct către librării şi apelează la intermediari, dar sunt cazuri puţine.

5. Campania de promovare derulată în librărie are atuuri clare: este foarte aproape de publicul ţintă, cel care are obişnuinţa cititului şi vine des în librărie să cumpere cărţi şi apoi intervine factorul uman: sfatul librarului, care poate fi foarte important în luarea deciziei de cumpărare a unei anumite cărţi.

6. Campania „Te aşteptăm în librărie“ mi se pare cea mai frumoasă campanie derulată până acum în România. Poate este şi punctul de vedere subiectiv al unui om care lucrează în librărie şi îşi iubeşte munca, dar se vede clar că nu e totul numai comercial, este vorba de mult suflet aici. Am remarcat asta de la început şi cred că au remarcat şi cititorii. Desigur, campania are multe atuuri: promoţia foarte bună pe titluri vandabile si noutăţi editoriale (aceasta fiind o iniţiativă salutară pe piaţă, editurile recurgând la promoţii mai ales pentru titlurile vechi şi care se vând foarte greu), campania media, materialele promoţionale frumos prezentate, dar mai ales concursul Librarul iscusit. Acest concurs a declanşat spiritul competiţional al librarilor, a fost un semn că munca lor este recunoscută şi a repus în discuţie, la nivel naţional, necesitatea reînfiinţării şcolii de librari.

7. Cred că anumite categorii sociale (profesori, elevi, studenţi) trebuie susţinute financiar de stat sau de instituţiile de învăţământ  pentru cumpărarea cărţilor de specialitate de care au nevoie (aşa cum s-a întâmplat cu profesorii în anii precedenţi).

Gabriela Apostol, director marketing şi publicitate Theta Soft Advertising, Librăriile Oasis – Bucureşti:

1. Cred că actuala criză nu afectează cititorii de carte, aceştia sunt oameni cu venituri medii care nu au avut câştiguri umflate, false şi care reprezintă intelectualitatea.

2. Am fost şi sunt un mare cititor de carte, este o pasiune pe care o am din copilărie şi întotdeauna am visat să am o librărie, iar după 1989 mi-am putut permite la un moment dat, cu mari eforturi, acest lucru.

3. Relaţia este bună, doar că sunt dificultăţi de întreţinere a unei librării din cauza comisionului foarte mic pe care editurile şi-l pot permite – maximum 30 – 35 %, ceea ce nu prea acoperă cheltuielile de susţinere, adică salarii, chirii, impozite etc. Practic, este vorba de un adaos de maximum 20% fără TVA, adaos extrem de mic, în condiţiile în care preţul unui mp de spaţiu închiriat este de 15 euro + tva, iar pentru o librărie 20 mp sunt extrem de puţini, presupunând o selecţie a editurilor şi a titlurilor şi, implicit, o selecţie a cumpărătorilor. Asta înseamnă deja 300 euro + tva, la care se adaugă în medie 5 euro + tva/mp pentru mentenanţă: lumina, căldura, curăţenia, paza şi altele şi am ajuns la 400 euro + tva. Dacă ţinem cont şi de necesarul minim de doi angajaţi şi de un contabil se mai adaugă 750 euro + impozite. Deci avem cheltuieli minime de 1150 + tva ( aproximând impozitul pe salarii cu tva, ceea ce nu este chiar corect). Rezultă că avem 900 euro pe lună. Asta ar presupune ca pentru acoperirea strictă a cheltuielilor să avem încasări de 4500 euro lunar, pentru ca din comisionul de 20 % net să putem acoperi cheltuielile. Ar trebui să avem încasări medii zilnice de 180 euro,  adică 800 de lei, ceea ce este destul de dificil. Nu este inclusă deloc vreo cheltuială pentru transport, profit, salariu patron, cheltuieli cu telefoanele, consumabile. De aceea este greu să ai o librărie în perioada aceasta.

4. Blocajul reiese din lanţul de mai sus şi nu ştiu care i-ar fi soluţia, mai ales în perioada aceasta.

5. Mie personal, mai ales că am lucrat în publicitate, mi se pare cea mai potrivită campanie, pentru că avem un public constant sau clienţi fideli, iar ei sunt atraşi de reduceri pentru că-şi permit să cumpere mai multe cărţi cu aceiaşi bani.

6. Atuul cel mai important este dat de recompensa la vănzare, căci contează extrem de mult librarul şi recomandarea pe care o face. În final clienţii sunt ai lui şi fidelizarea lor ţine de stilul de informare şi de pasiunea lui pentru meserie.

7. Cred că avem o piaţă de carte matură, din păcate mai sunt edituri fantomă care nu ţin cont de regulile de copyright, nici de calitatea traducerilor şi de cea a informaţiei.

Reprezentatul General Cart – Suceava

1. Paradoxal, am putea spune că efectele crizei economice se întrevăd mai puţin în vânzarea de carte. Sigur, au mai scăzut vânzările, dar nu procentele contează, ci faptul că exigenţele segmentului de piaţă pe care îl deservim ne-a făcut să ne mobilizăm, să venim în întâmpinarea novoilor cumpărătorilor cu oferte tentante şi diverse,  pentru că nevoia de carte încă există.

2. S-a întâmplat cu mulţi ani în urmă, când vânzarea de carte şi presă era o afacere ca oricare alta, dar cu trecerea timpului aceasta s-a transformat într-o pasiune la care nu ai cum renunţa.

3. Când exişti în acest sistem de peste un deceniu, relaţia dintre cei care se străduiesc să contribuie la „naşterea“ unei cărţi şi cei care depun eforturi pentru ca această carte să ajungă la cititor se cimentează de la sine. Sigur, de-a lungul ultimilor ani, colaborarea librar-editor a fost subiectul multor controverse, dar cu siguranţă eforturile ambelor părţi au dus la depăşirea acestor perioade dificile. Pentru unii poate părea o activitate ca oricare alta, dar pentru cei implicaţi este o felie din viaţă.

4. Personal, nu cred că este vorba de un blocaj, deşi suntem tentaţi să catalogăm în acest fel situaţia actuală. Să zicem doar că este un pas mai greu sau că încercăm, împreună, să găsim noi modalităţi de acoperire a pieţei de carte.

5. Foarte mult! Şi asta pentru că în librărie păşesc acei împătimiţi ai cărţii pe care nu ai să-i găseşti niciodată într-un hipermarket. Nu vorbim acum despre rezultate imediate, spectaculoase. Cred că o campanie derulata în librărie vizează rezultate pe termen lung, identifică publicul ţintă şi îl transformă în client permanent.

6. Din păcate, multe companii au început să reducă bugetul de publicitate exact în momentul în care ar fi trebuit să-l crească. Specialiştii spun că publicitatea este cea care aduce cele mai mari vânzări în perioade dificile, iar ea nu trebuie privită ca o piedică pentru profit, ci ca un susţinător al acestuia. Editura Herald, prin campania „Te aşteptăm în librărie“, a făcut acest lucru, crescând astfel vânzarea de carte.

7. Mai multă implicare, mai multă informare, eforturi susţinute la nivel naţional. Avem nevoie de o reaşezare a valorilor, trebuie să renunţăm la bâlciul mediatic. Cred că piaţa de carte va ajunge la maturitate abia atunci când întreaga societate românească o va face.

Ana Oniţă, director general Libris – Braşov

1. Criza economică s-a reflectat în scăderea volumului de vânzări în prima parte a anului. În primul trimestru din 2009 vânzarea de carte a scăzut cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008. În al doilea trimestru al acestui an, vânzarea de carte a crescut graţie turismului din timpul verii. Cu toată această creştere uşoară, piaţa cărţii este în continuare afectată, deoarece dintre clienţii fideli, cei cu venituri mici (studenţi, pensionari etc.) nu au mai achiziţionat cărţi.

2. Încă din şcoala primară cel mai frumos cadou pentru mine a fost o carte de poveşti cu care rămâneam ca şi cu un prieten adevărat pentru totdeauna. Mai târziu am citit tot ce a apărut în literatura pentru şcoală şi toată literatura universală pe care o puteam împrumuta de la bibliotecă sau cumpăra de la librărie. În 1991 a luat fiinţă firma Libris al cărei suflet am fost eu împreună cu echipa mea. Cunoşteam meseria de librar din vechiul sistem, dar totul a căzut şi noua formă de organizare este cu totul diferită. Am început proiecte noi, am construit o imagine a tot ce înseamnă o firmă de difuzare de carte, am intrat într-o altă dinamică şi o altă viziune privind mijloacele de promovare Libris.

3. Libris a avut şansa să fie printre primele firme specializate în difuzarea de carte şi muzică. Am început seria lansărilor de carte atât cu scriitori români cât şi scriitori străini, bucurându-ne împreună cu editurile de un real succes. Am organizat diferite concursuri literare şi am susţinut diferite manifestări culturale. Cel mai mare proiect de susţinere a editurilor este Târgul internaţional de carte şi muzică, unde an de an vin edituri romaneşti şi străine. Libris Braşov este de asemenea implicată într-o serie de evenimente menite să aducă înaintea cititorilor poeţi, scriitori şi alte personalităţi ale culturii româneşti şi universale. Un astfel de eveniment este Festivalul Primăvara Poeţilor.

4. Buna tradiţie de colaborare a Libris cu editurile s-a bazat pe respect şi ajutor reciproc, astfel încât cititorul să se bucure de carte. De altfel, misiunea Libris este „Cartea e o bucurie pentru fiecare“. Aşa înţelegem noi relaţia editor-librar-cititor si considerăm că şi în aceste momente colaborarea cu editurile nu este în blocaj.

5. Salutăm iniţiativa editurii Herald de a face o campanie ce se derulează în librărie, locaţia unde cititorul este fericit să-şi aleagă cartea, să răsfoiască, să intre într-un univers special. Librarul îl poate ajuta să se hotărască spre un titlu sau altul, îi oferă informaţii utile referitoare la editură sau titluri similare.

6. Conlucrarea dintre editură şi firma de difuzare de carte ajută cititorul să decidă să cumpere anumite titluri, mai ales prin susţinerea unor promoţii, concursuri, materiale promoţionale etc. Astfel difuzarea este mai uşoară, cititorul se hotărăşte mai repede. Derulând campania editurii Herald am realizat cât este de importantă şi de eficientă colaborarea dintre editură şi librar/librărie.

7. Cauzele consumului redus de carte sunt puse pe seama puterii scăzute de cumpărare a românilor. Se mai adaugă feluritele forme de divertisment care primează în detrimentul cărţii. Pe lângă toate acestea vorbim şi de inexistenţa unor politici coerente de marketing, vânzareşsi publicitate ale editorilor. Foarte puţine edituri au politici de sales ori comandă studii de piaţă pentru a cunoaşte publicul cititor, multe edituri nu şi-au stabilit canale de comunicare cu distribuitorii şi vânzătorii de carte, iar editarea titlurilor nu se face în baza unor planuri editoriale bine gândite. În plus, distribuţia de carte acoperă în mare măsură mediul urban. De la lansarea magazinului nostru online www.libris.ro am văzut că si cei din mediul rural sunt interesaţi de carte, mai ales că acum au acces la mijloace informaţionale.

Bookfest 2009: shopping, tendinţe, moştenirea grea.

Ce te determină să te duci la un târg de carte? Dragostea de lectură, interesul pentru publishing, bifarea unui eveniment important, preţurile mai mici, pliantele colorate, micii, berea….fiecare dintre acestea este un motiv la fel de bun pentru români. Anul acesta, am avut ocazia să văd cu alţi ochi un târg de carte, pentru că Book Review a avut un stand de socializare şi bune maniere la Bookfest 2009. Şi aşa mi-am dat seama că sunt o groază de soiuri de vizitatori, de la cititorii avizi de tot ce se poate cumpăra cu un buget restrâns de criză la musafirii care văd într-un târg de orice fel un prilej de a primi gratis diverse chestii, de la semne de carte la pliante şi cărţi deteriorate.

Scena 1: prima zi de târg, vizitatori mai timizi, dar totuşi dispuşi la mici dialoguri cu miez – mai ales cei trecuţi de a doua şi a treia tinereţe. „Bună ziua, ce vindeţi aici?“ „Nimic, este standul publicaţiei New York Times Book Review, care apare în fiecare luni împreună cu ziarul România liberă“. Răsuflu uşurată după ce am spus toată poezia. „Şi n-aveţi nimic de dat?“ „Puteţi lua exemplare gratuite“. Le răsfoieşte atent: „Nu, n-aş putea să le iau, sunt cam serioase. Dar o lumânare de décor puteţi să îmi daţi?“ Scena 2: cam ca prima, doar ca mi s-au cerut cataloage, pliante, semne de carte şi alte efecte promoţionale. Alţi vizitatori au ţinut să se pozeze în stand, impresionaţi de look-ul spectaculos (îl vedeţi în imaginile alăturate) sau veneau pur si simplu şi îşi împrăştiau sacoşele, genţile şi copiii pe parchet şi se relaxau pe canapea. Zi după zi, astfel de musafiri veneau, plecau, reveneau… Am început să am fobia moşului cu pungă reciclabilă sau a babei afectate, cu pălărie şi poşetă asortate.

Cititorul de carte, cel care trece de la stand la stand şi îşi alege atent titlurile pe care le va lua acasă e o figură din ce în ce mai rară. Mai mulţi sunt ciudaţii care pun întrebări aiuritoare, elevii care vin cu lista de lecturi care trebuie parcurse peste vară şi pensionarii care au bani puţini şi vor să îşi cumpere anumite titluri. Cei mai dragi mi-au fost aceia care veneau în familie să cumpere cărţi. Era frumos să îi priveşti cum discută, cum se contrazic, cum învinge totdeauna copilul.

Apoi, mai era şi atmosfera târgului, un adevărat bâlci colorat şi pe alocuri vulgar. Lansările patetice şi zgomotoase, pe modelul „editura care zbiară mai tare are publicul cel mai numeros“, s-au succedat într-un ritm infernal, în ultimele două zile. „Bine aţi venit în spaţiul (îngust) de lansare al editurii Ţ, unde magnificul om de cultură Ş vă va prezenta cartea …..“. Magnificul de aici era peste câteva ore spiritul pătrunzător pentru o editură cu stand alăturat şi specialistul reputat într-o arie de competenţă tratată cu scrupulozitate de o carte lansată de un publisher din pavilionul celălalt. Nu ştiu dacă cineva a primit vreun mesaj coerent în timpul vreunei astfel de lansări. Şi nu ştiu când editurile – deşi îmi doresc asta de ani întregi şi am mai scris-o aici – vor îndrăzni să fie mai creative în promovare, mai profesioniste în abordarea cărţii ca produs pentru minte şi suflet, nu ca produs ordinar, pe care îl scoţi într-o anumită cantitate şi îl arunci pe piaţă. O carte nu e un pachet de detergent sau o napolitană ieftină. În ultimul an cartea a devenit în România un produs de lux, nu pentru că aceasta e tendinţa mondială, ci pentru că nu are strategie, nu are marketing şi nu are o politică de preţ care să fie mai blândă cu publicul. Preţurile cărţilor cresc mai puţin din cauza crizei economice şi a scumpirii materiilor prime şi mai mult din cauza lăcomiei celor care le scot sau le menţin pe piaţă. Între Gaudeamus şi Bookfest preţul unei cărţi a crescut aberant, cu un procent semnificativ, situat între 30 şi 60 %. De ce? Pentru că e criză economică şi ţara noastră, ca multe altele din lumea asta, suferă de sindromul pietrei stoarse pentru nectar. Patronii încearcă să scoată de la angajaţi mai mult cu salarii mai puţine, oamenii încearcă permanent să găsescă nişte chilipiruri, tuturor ni se pare că trebuie să economisim, să salvăm ce se mai poate, dar cădem într-o meschinărie patetică.

*********

S-a încheiat un târg de carte de la care editorii aveau mari speranţe financiare. Le-au fost îndeplinite, chiar dacă nu la nivelul pe care îl aşteptau ei. La încasări, au stat cam ca anul trecut, la volum au depăşit cu mult. Criza a determinat ajustarea preţurilor, oferte promoţionale, mai multă flexibilitate în negociere, dar mai puţini scriitori străini invitaţi să îşi lanseze cărţile la noi şi un efort de marketing tradus doar în stivuirea inovativă a cărţilor în stand. În oferta Bookfest 2009, cărţi mari au stat alături de pastişe poleite, iar cumpărătorii au avut de ales între oferte ca la supermarket – cumperi 3, plăteşti doar 2 – şi promisiuni  decente de cultură. De toate pentru toţi…

Litera International a vândut cel mai bine, cum era de aşteptat, Gabriel Garcia Marquez. O viaţă de Gerald Martin – o carte extraordinară despre un scriitor fantastic. Printre bestselleruri s-au numărat Marele dicţionar vizual în 5 limbi, seria de ghiduri turistice vizuale Top 10, Noul dicţionar universal al limbii române şi Istoria ilustrată a lumii. „Vânzările la Bookfest 2009 au fost constante, dacă ne gândim la perioada similară a anului trecut. Rezultatele bune au fost susţinute de politica de reduceri la toate titlurile oferite, de discounturile substanţiale de până la 50 % la foarte multe dintre volume. Oferim lucrări esenţiale care nu pot lipsi din biblioteca nimănui (dicţionare, enciclopedii) şi am pus la dispoziţia cititorilor o gamă variată de cărţi (pentru copii, cărţi practice, educaţionale, cărţi de sănătate şi nutriţie ş. a.), iar aceasta a fost pentru noi o reţetă de succes. Criza economică şi-a făcut simţită prezenţa, fiind reflectată în bugetul de carte al majorităţii clienţilor, care a fost redus. Ca atare, putem vorbi de o compensare a bugetului restrâns cu reducerile substanţiale“, au declarat reprezentanţii editurii.

Şi Nemira a înregistrat vânzări bune la Bookfest 2009, în topul preferinţelor cititorilor fiind: Iureşul săbiilor de George R.R. Martin, Pistolarul lui Stephen King, Evanghelia după Satana de Patrick Graham, Suspiciuni de Anna Godbersen şi Istoria cuceririi amoroase de Jean Claude Bologne.

Rao a continuat şi la târgul de carte succesul repurtat cu seria Amurg de Sthepenie Meyer şi a vândut numeroase exemplare din Atlasul Terrei, Ingeri şi demoni de Dan Brown, Atlasul universului pentru copii şi Hotel Pastis de Peter Mayle.

Editura Cartier a avut succes la un public elevat, cu titluri precum O istorie a miracolelor de Joachim Bouflet, Jurnal de doliu de Roland Barthes, Geopolitica Uniunii Europene de Sylvian Kahn, Cele mai frumoase mituri ale Greciei/ Cele mai frumoase mituri ale Romei şi Imperiul semnelor de Roland Barthes.

Grupul editorial Corint a avut peste 500 de exemplare vândute din Sacrificiul vraciului (cartea a şasea din Cronicile Wardstone) de Joseph Delaney şi încasări bune din titluri precum Cercul de aur de Guillaume Prevost, Enigma portalului blestemat de P.B. Kerr, Numele acestei cărţi este secret de Pseudonymous Bosch, Codul bunelor maniere la masă pentru copii de Peggy Post & Cindy Post Senning, toate de la Corint Junior. Leda a cucerit cititorii cu romanele Morţi cu toţii de Charlaine Harris (vol.7 din seria Trueblood/ Vampirii sudului), Stâlpi de sare de Fadia Faqir, Umbra torţionarului de Gene Wolfe, În absenţa tatălui de Stelian Ţurlea şi Miss Perfumado şi alte femei de Bedros Horasangian. Iar Corint a mizat pe Învaţă să trăieşti sănătos de Valentín Fuster, Istoria lumii pentru copii, Viaţa pe un peron de Octavian Paler, Convorbiri cu Octavian Paler de Daniel Cristea-Enache şi Ghid de călătorie – Paris.

Editura Trei a vândut peste 300 de exemplare din Semnele trupului de Joan Liebman-Smith & Jacqueline Nardi Egan şi s-a apropiat de această cifră cu titlurile Fata care s-a jucat cu focul de Stieg Larsson (din trilogia Millennium) şi Bărbatul de azi explicat femeilor de Gerard Leleu. Iar Pandora M a cucerit cu Jakuza Moon. Memoriile unei fiice de gangster de Shoko Tendo – 250 exemplare vândute şi De ce mint copiii? de Paul Ekman.

Editura Herald, stăpâna nişei cărţilor de spiritualitate, a înregistrat vânzări bune la titlurile Dao de Jing (Cartea despre Dao şi Virtute) de Lao Zi, Scrieri sacre ale Japoniei, Coranul, Dogmatica Bisericii de Karl Barth şi Mintea fără margini de Jiddu Krishnamurti.

La standul Editurii Univers de la această ediţie a Bookfest, cel mai mare succes (atât ca interes manifestat de către vizitatori, cât şi ca procent din cifra totală de vânzări) l-au avut doi autori: Alexandr Soljeniţîn şi Roberto Saviano. „Am reeditat trei cărţi din opera scriitorului rus (Arhipelagul Gulag – ediţie în 3 volume, Pavilionul canceroşilor – ediţie în 2 volume şi Două secole împreună  – evreii şi ruşii înainte de revoluţie, primele 2 volume şi Două secole împreună  – evreii şi ruşii în epoca sovietică, ultimele 2 volume), care s-au vândut atât separat, cât şi sub forma unei oferte speciale: 100 de lei toate titlurile. Numărul mare de cumpărători ai pachetului Soljeniţîn ne-a determinat să regândim şi să prelungim această ofertă şi pentru alţi cititori fideli, într-o promoţie în perioada imediat următoare“, spune Mihaela Pandele de la Univers. Lansată pe piaţă la Bookfest, Gomora lui Saviano a atras atenţia celor care fie auziseră deja despre cartea care a făcut valuri în străinătate, fie văzuseră ecranizarea, o peliculă laureată anul trecut la Cannes şi care a avut premiera în România în luna mai. Povestea ziaristului italian care denunţă tenebroasele afaceri ale Camorrei într-un demers jurnalistic transformat într-o carte puternică va suscita în mod cert şi în România comentarii, iar aşteptările Univers în privinţa vânzărilor sunt optimiste.

La standul Mladinska, de cel mai mare succes s-au bucurat cărţile pentru copii, atât cele pentru preşcolari, gen cărţi de colorat, exerciţii creative cu stickere, cât şi enciclopediile pentru adolescenţi. În topul vânzărilor au intrat: Aventurile Căpitanului Chiloţilă, Zâne şi spiriduşi, Micii năzdrăvani, Infopedia, Enciclopedia naturii europene.

Editura Art şi-a impresionat cititorii cu Atlas de mitocănie urbană, Urania de J.M.G. Le Clézio, Ştim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze de Ilina Gregori, Ucide arbitrul! de Fraţii Presniakov şi Rolul familiei mele în revoluţia mondială de Bora Ćosić.

La Humanitas s-au vândut cel mai bine Jurnal de Oana Pellea – 800 ex., Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa de Lucia Hossu Longin, Întoarcere în secolul 21 de Ioana Pârvulescu, Confesiunile unui cafegiu de Gheorghe Florescu şi Balul fantomelor de Radu Paraschivescu. Humanitas Fiction a vândut bine volumele Cu mănuşi de Mihaela Nicola, Vechiul oraş imperial de Yasunari Kawabata, Casa de la Riverton de Kate Morton, iar Humanitas Multimedia audiobook-urile Jurnal de Mircea Eliade, în lectura lui Marcel Iureş, În sfârşit, nefumător de Allen Carr, în lectura lui Marius Vintilă şi Metamorfoza de Franz Kafka, în lectura lui Răzvan Vasilescu.

Cărţile-vedetă ale editurii Publica au fost: Confesiunile unui bancher toxic de Cresus, Funky Business Forever de Kjell Nordstrom şi Jonas Ridderstrale, Întoarcerea economiei declinului şi criza din 2008 de Paul Krugman. „Tot la Bookfest s-a epuizat şi primul tiraj al cărţii Screw it, Let`s do it! de Richard Branson. Privesc cu optimism către cei care vor citi aceste cărţi. Procesul de schimbare prin care trec astăzi companiile şi regândirea întregului sistem vor fi mai uşor de înţeles“, a declarat Bogdan Ungureanu.

La Polirom, cele mai căutate titluri au fost Mărturisirile unui disident convertit de Adam Michnik, Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian de Marta Petreu, Dicţionarul ideilor fixe. După 20 de ani de Eugen Istodor, Seducătoarea din Florenţa de Salman Rushdie, Simetria de temut de Tracy Chevalier, Ritornela foamei de J.M.G. Le Clezio, dar şi Cartea şoaptelor de Varujan Vosaganian, Raport asupra singurătăţii de Augustin Buzura şi Cum să uiţi o femeie de Dan Lungu. La Cartea Românească s-au vândut bine Proorocii Ierusalimului de Radu Aldulescu, Viaţa unui şef de departament povestită de fiul său Supermen de Serban Anghene şi Coada de Dragoş Voicu.

Pentru Curtea Veche Publishing, la Bookfest 2009 a fost puţin mai bine decât anul trecut. Au fost mai multe cărţi vândute, dar valoarea nu o depăşeşte cu mult pe cea de anul trecut pentru că au fost reduceri mari şi per titlu (între 15% şi 50%) şi per pachet (între 30% şi 50%) pentru autorii Jamie Oliver, Orhan Pamuk, Robert Kiyosaki, dar şi pe domenii. S-au vândut cu succes Kremlinul de zahăr de Vladimir Sorokin, Un pământ nou de Eckhart Tolle, Pe scurt, vă rog! de Vaclav Havel, Era supărăcioşilor de Toader Paleologu, Geopolitica Matrioşkăi de Adrian Cioroianu, audiobookul Basme fermecate în lectura Margaretei Pâslaru, Fii Fericit de Tal Ben-Shahar (cel mai audiat curs la Harvard), pachetul Jamie Oliver, pachetul Orhan Pamuk.

La editura Aquila au intrat în topul bestsellerurilor mai ales ghidurile + de toate felurile, gastronomia şi poveştile clasice: Ghid complet Bulgaria, Ghid de buzunar Veneţia, Ghidul simptomelor, 1000 reţete. Preparate rapide şi O mie şi una de nopţi.

Humanitas se vrea o maşinărie perfectă, care să ocolească sistemul agonizant al distribuţiei de carte şi să îşi vândă producţia în propriile librării. Lidia Bodea, director general Editura Humanitas: „Cred că putem identifica imediat, ca evidente şi valabile la nivel general, nu doar pentru piaţa de carte şi nici măcar doar pentru România, atât o scădere a puterii de cumpărare, ceea ce poate afecta vânzarea de carte, cât şi un acces mai limitat la credite, ceea ce se va reflecta în politicile de dezvoltare a afacerii. Există însă şi un al treilea aspect, acesta specific pieţei de carte din România: accentuarea problemelor din  sistemul de difuzare a cărţii, sistem care, să nu uităm, era oricum departe de a fi unul foarte bine consolidat, chiar şi în condiţiile unei economii  nebulversate de criză. Totuşi, cea mai bună strategie anti-criză presupune obligatoriu şi dinamism, dezvoltare, decizie.  Ceea ce înseamnă, pentru portofoliile celor trei edituri din grup, titluri noi, colecţii noi, evenimente editoriale susţinute prin campanii de marketing, iar, pentru  Librăriile Humanitas, atragerea de noi clienţi, diversificarea ofertei, lansarea unui program periodic de întâlniri ale cititorilor cu autorii Humanitas şi deschiderea de noi locaţii (în decembrie a fost inaugurată noua librărie Humanitas din Galaţi, cu o investiţie de aproape 50.000 de euro, iar pentru acest început de an avem în intenţie redeschiderea, într-un nou spaţiu, mult mai generos, a Librăriei Humanitas din Cluj”.

Iar managerul de la uzina de carte Rao are doar două variante pentru această perioadă de criză: „În condiţiile grele ale pieţii din Romania, cartea – şi mai exact producătorii ei – vor avea în 2009 două variante: fie vor închide, fie se vor consolida şi se vor dezvolta. Un lucru este însă cert: restructurarea producţiei deja a început”, conchide Ovidiu Enculescu, director general RAO.

* * *

Cum o să fie 2009 pentru piaţa de carte? Un an încrâncenat, în care toţi editorii vor căuta cel mai ades soluţii de a se menţine pe linia de plutire. Vor scădea tirajele, se vor subţia planurile editoriale şi vor dispărea tipografiile care nu oferă preţuri competitive cu cele ale concurentelor din străinătate. Vânzarea de carte probabil că va înregistra uşoare revirimente în preajma Sărbătorilor, pentru că o carte va rămâne întotdeauna un dar frumos. Dintre toate segmentele editoriale, cărţile pentru copii şi cele educaţionale au cele mai bune şanse să rămână alegeri rentabile pentru publisheri. Un oarecare succes îl vor înregistra şi cărţile de self-help şi beletristica pe val. Şi cred – şi asta mă bucură, deşi pe editori îi sărăceşte puţin – că vor fi multe perioade de reduceri şi oferte speciale la cărţi. Internetul va mai câştiga o bătălie în lupta cu printul, pentru că un e-book e mai ieftin decât un format broşat. Cât despre târgurile de carte de la care publisherii noştri se întorceau cu contracte, aşteptăm cu interes să vedem cine o să meargă în martie la Paris, în aprilie la Londra, în octombrie la Frankfurt. Şi cine o să aibă stand în iunie, la Bookfest şi în noiembrie la Gaudeamus. Pentru că frica de criza economică i-a deteminat pe cei de la SIAB să se abţină anul acesta.

Gabriela Ciucurovschi, Director Brandbuilders propune o redefinire raţională a relaţiilor editori-librari-cititori. „Dacă alte domenii de business au fost afectate puternic, cum ar fi domeniul imobiliar şi cel bancar, piaţa de carte nu a fost atât de afectată până acum. Stocurile de carte existente în toate editurile au funcţionat ca tampon reprezentând investiţii trecute cu efect financiar pozitiv pe termen lung. În ceea ce priveşte cititorul, dacă situaţia o va impune, mai degrabă va tăia o carte de pe lista de cheltuieli decât mâncarea sau alte lucruri de strictă necesitate. (…) Creşterea preţului la hârtie, politica bancară, instabilitatea economică, scăderea puterii de cumpărare şi, nu în ultimul rând, teama de a mai face ceva în acest context politic şi economic sunt câteva aspecte care îşi vor pune amprenta şi pe piaţa de carte. Foarte posibil ca, în acest context, disperarea şi spaima să accentueze comportamentul şi aşa aberant al librarilor care nu mai vor în librărie decât noutăţi, confundând cartea cu internetul sau cu hainele la modă. Sunt librării care ajung să ţină o carte maxim trei luni, uitând că nu avem de-a face cu un produs perisabil care, expirat fiind, trebuie scos din galantar. Acum, mai mult ca oricând, se vor vedea abilitatea şi competenţa jucătorilor de a construi strategii viabile în faţa unui tăvălug care se numeşte recesiunea globală”.

Tipografii, editorii şi librarii vor avea cel puţin un an dificil, an care va aduce modificări semnificative în compoziţia şi ierarhiile pieţei de carte (Valentin Nicolau, Nemira)

Mi-ar fi plăcut să vă dau mai multe detalii despre programul anticriză pus la cale de asociaţiile de editori de carte şi reprezentanţii guvernamentali. Dar dl. Grigore Arsene, Preşedinte al Asociaţiei Editorilor din România (AER) a fost destul de sec: „AER şi Uniunea Editorilor din România (UER), cele două mari asociaţii de edituri de carte, s-au întâlnit şi au elaborat un plan de măsuri anticriză vizând acţiuni comune cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Ministerul Culturii şi Cultelor”. Iar Curtea Veche Publishing a decis, pe aceeaşi linie stiff, adoptarea unor măsuri: „a fost analizat portofoliul, au fost etapizate noile apariţii, prin asta înţelegându-se o mai bună structurare a planului editorial şi s-a decis reeditarea titlurilor de succes, aceast proces presupunând costuri mai scăzute. De asemenea, s-au monitorizat toate cheltuielile în valută şi se analizează consecinţele devalorizării leului asupra preţului cărţii. Pentru perioada următoare se vor intensifica studiile de piaţă pentru a se găsi cele mai profitabile titluri şi nişe”.

Adina Keneres de la Compania introduce în analiza sa şi o componentă psihologică privind reacţia românilor la evenimentele curente la nivel mondial. „Piaţa de carte de la noi are o compoziţie prea variată şi e prea puţin legată de economia reală ca să se poată face previziuni raţionale şi fiabile despre evoluţia ei în 2009. La modul foarte general, se poate spune doar că: date fiind întârzierea şi inerţia locale, efectele crizei se vor resimţi mai degrabă în a doua parte a anului. Ar trebui să dispară unele firme din branşă şi nu numai edituri, iar producţia şi vânzarea ar putea scădea sensibil în semestrul doi. Târgurile de carte vor fi şi mai mult terenul de joacă al marilor producători, ceea ce va continua să crească dezechilibrul actual, ipotecând viitorul şi ducând, inevitabil, în câţiva ani, la o reaşezare surprinzătoare a întregului tablou. La fel ca în criza din 1929, domeniul editorial va fi în stare cu adevărat critică doar la un interval de 2-3 ani, când va fi obligat să-şi inventeze forme de supravieţuire (în 1931-1932 au apărut în Europa cartea de buzunar, festivalurile şi editurile regionale etc.)”.

Precauţia şi eficienţa par să fie cuvintele-cheie la Grupul Editorial Corint. Dan Penescu ştie clar ce are de făcut în 2009: „Anul acesta vom practica o politică precaută de editare, cu un număr relativ constant de titluri sau chiar în scădere faţă de 2008, dar cu rentabilitate mai mare. Investiţiile în portofoliu vor fi de asemenea mai prudente, încercând o selecţie mai exigentă a titlurilor. Ne putem permite acest lucru deoarece portofoliul s-a îmbogăţit substanţial anul trecut când am făcut investiţii masive. Ne vom concentra şi vom miza pe acţiuni mai eficiente de promovare şi marketing. De asemenea, vom aloca o mare parte din buget finalizării noului depozit plasat într-o zonă comercial-industrială din Bucureşti”.

Managerul de la Nemira, Valentin Nicolau, merge pe reţeta temperanţei şi a previziunilor pesimiste. „Încă din partea a doua a anului trecut vânzările de carte au fost afectate, luna decembrie înregistrând în marile reţele de librării cifre sub cele obţinute cu un an înainte. Cartea este produsul dispensabil pentru marea majoritate a oamenilor în perioade de criză economică. Să ne amintim prăbuşirea pieţei de carte din 1996-1998. Vom asista la o depreciere a structurilor de distribuţie de carte, restrângeri de activitate sau chiar închiderea unor lanţuri de librării, cum deja s-a întâmplat cu investiţia companiei maghiare Alexandra, ce s-a retras de pe piaţa românească la scurt timp după ce deschisese două din cele 35 de librării, câte intenţiona să dezvolte. Producţia de carte se va diminua prin reducerea numărului de titluri publicate şi prin sistarea activităţii unor edituri. Tipografii, editorii şi librarii vor avea cel puţin un an dificil, an care va aduce modificări semnificative în compoziţia şi ierarhiile pieţei de carte”, spune el.

Dan Vidraşcu, manager al Editurii Litera Internaţional, are o viziune pe care mi-aş dorit să o văd la mai mulţi editori de carte. „Putem spune că piaţa de carte din România resimte efectele crizei mondiale. Cu toate acestea, este foarte greu să facem, deocamdată, o evaluare clară a efectelor recesiunii, deoarece criza este în plină desfăşurare, iar piaţa este foarte dinamică. În 2008, Editura Litera Internaţional şi-a dublat cifra de afaceri faţă de 2007, ajungând astfel la valoarea de 4.5 milioane euro, însă la finele anului au fost resimţite micşorări ale comenzilor venite de la marii retaileri. Cu toate acestea, Litera este o editură în continuă dezvoltare, iar planul editorial în 2009 va creşte cu 40% faţă de anul trecut. Probabil că vânzările de carte vor fi în creştere şi în 2009. În ceea ce priveşte târgurile de profil, ele reprezintă, cu siguranţă, cea mai bună platformă pentru vânzarea directă şi pentru contactul direct cu cititorii noştri. Pe de altă parte, discounturile de 15 până la 50% şi contactul direct al cititorilor cu volumele, au făcut până acum şi vor face şi în viitor ca vânzările să fie în creştere semnificativă, astfel că Litera alocă bugete tot mai însemnate acestor evenimente”.

Chiar dacă nu este la fel de optimist ca dl. Vidraşcu, Bogdan Ungureanu de la Publica merge aproape pe aceeaşi linie. „Părerea noastră este că reducerea consumului din pricina recesiunii nu se va reflecta şi în vânzarea de carte, ba chiar ne aşteptăm la o reorientare a cheltuielilor către zona culturală, în general. În mod sigur însă, unul dintre efectele recesiunii va fi creşterea calităţii literaturii oferite pe piaţa românească. Noi ne aşteptăm la o creştere a vânzărilor deoarece vom lansa 30 de cărţi de afaceri care acoperă arii foarte variate şi oferă cititorului premisele înţelegerii mecanismelor economice, dar şi instrumente şi soluţii pentru gestionarea schimbărilor şi reaşezărilor care se întâmplă în prezent. Vom lansa o colecţie de economie care cuprinde clasici ca Milton Friedman sau John Keynes şi contemporanii Paul Krugman (câştigător al Premiul Nobel pentru Economie în 2008) sau C.K. Prahalad (numărul 1 în Top 50 Thinkers). Vom continua de asemenea seriile de cărţi despre leadership, gestionarea schimbării sau marketingul modern”, spune Bogdan Ungureanu, Executive Manager al Editurii Publica.