Ediţia în limba română a publicaţiei The New York Times Book Review, a fost partener al editurii Herald în campania „Te aşteptăm în librărie“. Această campanie mi-a oferit oportunitatea de a sonda piaţa de carte şi de a avea o imagine foarte clară a acesteia, pentru că adună date certe şi ia pulsul pieţei chiar din punctul de vânzare. Prin urmare, vă invit să contemplaţi tabloul conturat de managerii unora dintre cele mai importante lanţuri de librării din România. Le-am trimis acest chestionar şi din răspunsurile lor veţi trage singuri concluziile privind starea culturală a naţiunii.
1. Ce înseamnă actuala criză economică pentru vânzarea de carte?
2. De unde a pornit pasiunea dvs. pentru carte şi cum aţi intrat în această afacere?
3. Cum vedeţi relaţia dintre edituri şi firmele specializate în vânzarea de carte?
4. Se poate vorbi despre un blocaj formal/informal pe lanţul editor-librar-cititor?
5. Cât de mult propulsează vânzările o campanie derulată în librărie şi nu în alt mediu?
6. Care sunt atuurile campaniei „Te aşteptăm în librărie“ (promoţia, concursul Librarul iscusit, susţinerea cu materiale promoţionale, campania media)?
7. Ce lipseşte pieţei de carte ca să ajungă la maturitate?
Geta Vodislav – director comercial Bibliostar, Librăria Mihai Eminescu – Bucureşti:
1. Vânzările de carte au scăzut (în librăria noastră cu 15 – 20% faţă de anul precedent), ca urmare a scăderii puterii de cumpărare. Această scădere se observă cel mai bine la beletristică, albume de artă, ghiduri turistice. La nivelul cărţii de specialitate (manuale, medicină, drept, sociologie, psiho-pedagogie, dicţionare etc.) scăderea este mai redusă.
2. Pasiunea pentru carte o am din copilărie şi, din fericire, am reuşit să o transmit şi copiilor mei. În această afacere am intrat la propunerea unor prieteni şi am constatat că o putem îmbunătăţi mereu. Eu sunt de profesie inginer şi m-am ocupat în special de aspectele tehnice ale aprovizionării şi vânzărilor, dar şi de relaţiile cu furnizorii şi clienţii noştri.
3. Din punctul nostru de vedere, relaţia cu editurile este una foarte bună. Totul se bazează pe efortul comun de a vinde cât mai multe cărţi, pe încredere şi respect reciproc. Avem în comun şi respectul faţă de cititor, căruia vrem să-i oferim cărti de cea mai bună calitate, din toate domeniile cunoaşterii, la un preţ cât mai accesibil. Totul decurge foarte simplu: noi ne respectăm angajamentele contractuale faţă de edituri, ei au încredere în noi şi ne aduc cărţile comandate în timp foarte scurt, astfel încât să avem permanent la raft cărţile căutate de cititori.
4. În cazul nostru, nu există un astfel de blocaj. El se produce atunci când unul dintre parteneri nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale şi apar discontinuităţi şi întârzieri în aprovizionarea cu cărţi. Mai există mici blocaje când editurile nu fac distribuţie direct către librării şi apelează la intermediari, dar sunt cazuri puţine.
5. Campania de promovare derulată în librărie are atuuri clare: este foarte aproape de publicul ţintă, cel care are obişnuinţa cititului şi vine des în librărie să cumpere cărţi şi apoi intervine factorul uman: sfatul librarului, care poate fi foarte important în luarea deciziei de cumpărare a unei anumite cărţi.
6. Campania „Te aşteptăm în librărie“ mi se pare cea mai frumoasă campanie derulată până acum în România. Poate este şi punctul de vedere subiectiv al unui om care lucrează în librărie şi îşi iubeşte munca, dar se vede clar că nu e totul numai comercial, este vorba de mult suflet aici. Am remarcat asta de la început şi cred că au remarcat şi cititorii. Desigur, campania are multe atuuri: promoţia foarte bună pe titluri vandabile si noutăţi editoriale (aceasta fiind o iniţiativă salutară pe piaţă, editurile recurgând la promoţii mai ales pentru titlurile vechi şi care se vând foarte greu), campania media, materialele promoţionale frumos prezentate, dar mai ales concursul Librarul iscusit. Acest concurs a declanşat spiritul competiţional al librarilor, a fost un semn că munca lor este recunoscută şi a repus în discuţie, la nivel naţional, necesitatea reînfiinţării şcolii de librari.
7. Cred că anumite categorii sociale (profesori, elevi, studenţi) trebuie susţinute financiar de stat sau de instituţiile de învăţământ pentru cumpărarea cărţilor de specialitate de care au nevoie (aşa cum s-a întâmplat cu profesorii în anii precedenţi).
Gabriela Apostol, director marketing şi publicitate Theta Soft Advertising, Librăriile Oasis – Bucureşti:
1. Cred că actuala criză nu afectează cititorii de carte, aceştia sunt oameni cu venituri medii care nu au avut câştiguri umflate, false şi care reprezintă intelectualitatea.
2. Am fost şi sunt un mare cititor de carte, este o pasiune pe care o am din copilărie şi întotdeauna am visat să am o librărie, iar după 1989 mi-am putut permite la un moment dat, cu mari eforturi, acest lucru.
3. Relaţia este bună, doar că sunt dificultăţi de întreţinere a unei librării din cauza comisionului foarte mic pe care editurile şi-l pot permite – maximum 30 – 35 %, ceea ce nu prea acoperă cheltuielile de susţinere, adică salarii, chirii, impozite etc. Practic, este vorba de un adaos de maximum 20% fără TVA, adaos extrem de mic, în condiţiile în care preţul unui mp de spaţiu închiriat este de 15 euro + tva, iar pentru o librărie 20 mp sunt extrem de puţini, presupunând o selecţie a editurilor şi a titlurilor şi, implicit, o selecţie a cumpărătorilor. Asta înseamnă deja 300 euro + tva, la care se adaugă în medie 5 euro + tva/mp pentru mentenanţă: lumina, căldura, curăţenia, paza şi altele şi am ajuns la 400 euro + tva. Dacă ţinem cont şi de necesarul minim de doi angajaţi şi de un contabil se mai adaugă 750 euro + impozite. Deci avem cheltuieli minime de 1150 + tva ( aproximând impozitul pe salarii cu tva, ceea ce nu este chiar corect). Rezultă că avem 900 euro pe lună. Asta ar presupune ca pentru acoperirea strictă a cheltuielilor să avem încasări de 4500 euro lunar, pentru ca din comisionul de 20 % net să putem acoperi cheltuielile. Ar trebui să avem încasări medii zilnice de 180 euro, adică 800 de lei, ceea ce este destul de dificil. Nu este inclusă deloc vreo cheltuială pentru transport, profit, salariu patron, cheltuieli cu telefoanele, consumabile. De aceea este greu să ai o librărie în perioada aceasta.
4. Blocajul reiese din lanţul de mai sus şi nu ştiu care i-ar fi soluţia, mai ales în perioada aceasta.
5. Mie personal, mai ales că am lucrat în publicitate, mi se pare cea mai potrivită campanie, pentru că avem un public constant sau clienţi fideli, iar ei sunt atraşi de reduceri pentru că-şi permit să cumpere mai multe cărţi cu aceiaşi bani.
6. Atuul cel mai important este dat de recompensa la vănzare, căci contează extrem de mult librarul şi recomandarea pe care o face. În final clienţii sunt ai lui şi fidelizarea lor ţine de stilul de informare şi de pasiunea lui pentru meserie.
7. Cred că avem o piaţă de carte matură, din păcate mai sunt edituri fantomă care nu ţin cont de regulile de copyright, nici de calitatea traducerilor şi de cea a informaţiei.
Reprezentatul General Cart – Suceava
1. Paradoxal, am putea spune că efectele crizei economice se întrevăd mai puţin în vânzarea de carte. Sigur, au mai scăzut vânzările, dar nu procentele contează, ci faptul că exigenţele segmentului de piaţă pe care îl deservim ne-a făcut să ne mobilizăm, să venim în întâmpinarea novoilor cumpărătorilor cu oferte tentante şi diverse, pentru că nevoia de carte încă există.
2. S-a întâmplat cu mulţi ani în urmă, când vânzarea de carte şi presă era o afacere ca oricare alta, dar cu trecerea timpului aceasta s-a transformat într-o pasiune la care nu ai cum renunţa.
3. Când exişti în acest sistem de peste un deceniu, relaţia dintre cei care se străduiesc să contribuie la „naşterea“ unei cărţi şi cei care depun eforturi pentru ca această carte să ajungă la cititor se cimentează de la sine. Sigur, de-a lungul ultimilor ani, colaborarea librar-editor a fost subiectul multor controverse, dar cu siguranţă eforturile ambelor părţi au dus la depăşirea acestor perioade dificile. Pentru unii poate părea o activitate ca oricare alta, dar pentru cei implicaţi este o felie din viaţă.
4. Personal, nu cred că este vorba de un blocaj, deşi suntem tentaţi să catalogăm în acest fel situaţia actuală. Să zicem doar că este un pas mai greu sau că încercăm, împreună, să găsim noi modalităţi de acoperire a pieţei de carte.
5. Foarte mult! Şi asta pentru că în librărie păşesc acei împătimiţi ai cărţii pe care nu ai să-i găseşti niciodată într-un hipermarket. Nu vorbim acum despre rezultate imediate, spectaculoase. Cred că o campanie derulata în librărie vizează rezultate pe termen lung, identifică publicul ţintă şi îl transformă în client permanent.
6. Din păcate, multe companii au început să reducă bugetul de publicitate exact în momentul în care ar fi trebuit să-l crească. Specialiştii spun că publicitatea este cea care aduce cele mai mari vânzări în perioade dificile, iar ea nu trebuie privită ca o piedică pentru profit, ci ca un susţinător al acestuia. Editura Herald, prin campania „Te aşteptăm în librărie“, a făcut acest lucru, crescând astfel vânzarea de carte.
7. Mai multă implicare, mai multă informare, eforturi susţinute la nivel naţional. Avem nevoie de o reaşezare a valorilor, trebuie să renunţăm la bâlciul mediatic. Cred că piaţa de carte va ajunge la maturitate abia atunci când întreaga societate românească o va face.
Ana Oniţă, director general Libris – Braşov
1. Criza economică s-a reflectat în scăderea volumului de vânzări în prima parte a anului. În primul trimestru din 2009 vânzarea de carte a scăzut cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008. În al doilea trimestru al acestui an, vânzarea de carte a crescut graţie turismului din timpul verii. Cu toată această creştere uşoară, piaţa cărţii este în continuare afectată, deoarece dintre clienţii fideli, cei cu venituri mici (studenţi, pensionari etc.) nu au mai achiziţionat cărţi.
2. Încă din şcoala primară cel mai frumos cadou pentru mine a fost o carte de poveşti cu care rămâneam ca şi cu un prieten adevărat pentru totdeauna. Mai târziu am citit tot ce a apărut în literatura pentru şcoală şi toată literatura universală pe care o puteam împrumuta de la bibliotecă sau cumpăra de la librărie. În 1991 a luat fiinţă firma Libris al cărei suflet am fost eu împreună cu echipa mea. Cunoşteam meseria de librar din vechiul sistem, dar totul a căzut şi noua formă de organizare este cu totul diferită. Am început proiecte noi, am construit o imagine a tot ce înseamnă o firmă de difuzare de carte, am intrat într-o altă dinamică şi o altă viziune privind mijloacele de promovare Libris.
3. Libris a avut şansa să fie printre primele firme specializate în difuzarea de carte şi muzică. Am început seria lansărilor de carte atât cu scriitori români cât şi scriitori străini, bucurându-ne împreună cu editurile de un real succes. Am organizat diferite concursuri literare şi am susţinut diferite manifestări culturale. Cel mai mare proiect de susţinere a editurilor este Târgul internaţional de carte şi muzică, unde an de an vin edituri romaneşti şi străine. Libris Braşov este de asemenea implicată într-o serie de evenimente menite să aducă înaintea cititorilor poeţi, scriitori şi alte personalităţi ale culturii româneşti şi universale. Un astfel de eveniment este Festivalul Primăvara Poeţilor.
4. Buna tradiţie de colaborare a Libris cu editurile s-a bazat pe respect şi ajutor reciproc, astfel încât cititorul să se bucure de carte. De altfel, misiunea Libris este „Cartea e o bucurie pentru fiecare“. Aşa înţelegem noi relaţia editor-librar-cititor si considerăm că şi în aceste momente colaborarea cu editurile nu este în blocaj.
5. Salutăm iniţiativa editurii Herald de a face o campanie ce se derulează în librărie, locaţia unde cititorul este fericit să-şi aleagă cartea, să răsfoiască, să intre într-un univers special. Librarul îl poate ajuta să se hotărască spre un titlu sau altul, îi oferă informaţii utile referitoare la editură sau titluri similare.
6. Conlucrarea dintre editură şi firma de difuzare de carte ajută cititorul să decidă să cumpere anumite titluri, mai ales prin susţinerea unor promoţii, concursuri, materiale promoţionale etc. Astfel difuzarea este mai uşoară, cititorul se hotărăşte mai repede. Derulând campania editurii Herald am realizat cât este de importantă şi de eficientă colaborarea dintre editură şi librar/librărie.
7. Cauzele consumului redus de carte sunt puse pe seama puterii scăzute de cumpărare a românilor. Se mai adaugă feluritele forme de divertisment care primează în detrimentul cărţii. Pe lângă toate acestea vorbim şi de inexistenţa unor politici coerente de marketing, vânzareşsi publicitate ale editorilor. Foarte puţine edituri au politici de sales ori comandă studii de piaţă pentru a cunoaşte publicul cititor, multe edituri nu şi-au stabilit canale de comunicare cu distribuitorii şi vânzătorii de carte, iar editarea titlurilor nu se face în baza unor planuri editoriale bine gândite. În plus, distribuţia de carte acoperă în mare măsură mediul urban. De la lansarea magazinului nostru online www.libris.ro am văzut că si cei din mediul rural sunt interesaţi de carte, mai ales că acum au acces la mijloace informaţionale.
