Bookfest 2009: shopping, tendinţe, moştenirea grea.
Ce te determină să te duci la un târg de carte? Dragostea de lectură, interesul pentru publishing, bifarea unui eveniment important, preţurile mai mici, pliantele colorate, micii, berea….fiecare dintre acestea este un motiv la fel de bun pentru români. Anul acesta, am avut ocazia să văd cu alţi ochi un târg de carte, pentru că Book Review a avut un stand de socializare şi bune maniere la Bookfest 2009. Şi aşa mi-am dat seama că sunt o groază de soiuri de vizitatori, de la cititorii avizi de tot ce se poate cumpăra cu un buget restrâns de criză la musafirii care văd într-un târg de orice fel un prilej de a primi gratis diverse chestii, de la semne de carte la pliante şi cărţi deteriorate.
Scena 1: prima zi de târg, vizitatori mai timizi, dar totuşi dispuşi la mici dialoguri cu miez – mai ales cei trecuţi de a doua şi a treia tinereţe. „Bună ziua, ce vindeţi aici?“ „Nimic, este standul publicaţiei New York Times Book Review, care apare în fiecare luni împreună cu ziarul România liberă“. Răsuflu uşurată după ce am spus toată poezia. „Şi n-aveţi nimic de dat?“ „Puteţi lua exemplare gratuite“. Le răsfoieşte atent: „Nu, n-aş putea să le iau, sunt cam serioase. Dar o lumânare de décor puteţi să îmi daţi?“ Scena 2: cam ca prima, doar ca mi s-au cerut cataloage, pliante, semne de carte şi alte efecte promoţionale. Alţi vizitatori au ţinut să se pozeze în stand, impresionaţi de look-ul spectaculos (îl vedeţi în imaginile alăturate) sau veneau pur si simplu şi îşi împrăştiau sacoşele, genţile şi copiii pe parchet şi se relaxau pe canapea. Zi după zi, astfel de musafiri veneau, plecau, reveneau… Am început să am fobia moşului cu pungă reciclabilă sau a babei afectate, cu pălărie şi poşetă asortate.
Cititorul de carte, cel care trece de la stand la stand şi îşi alege atent titlurile pe care le va lua acasă e o figură din ce în ce mai rară. Mai mulţi sunt ciudaţii care pun întrebări aiuritoare, elevii care vin cu lista de lecturi care trebuie parcurse peste vară şi pensionarii care au bani puţini şi vor să îşi cumpere anumite titluri. Cei mai dragi mi-au fost aceia care veneau în familie să cumpere cărţi. Era frumos să îi priveşti cum discută, cum se contrazic, cum învinge totdeauna copilul.
Apoi, mai era şi atmosfera târgului, un adevărat bâlci colorat şi pe alocuri vulgar. Lansările patetice şi zgomotoase, pe modelul „editura care zbiară mai tare are publicul cel mai numeros“, s-au succedat într-un ritm infernal, în ultimele două zile. „Bine aţi venit în spaţiul (îngust) de lansare al editurii Ţ, unde magnificul om de cultură Ş vă va prezenta cartea …..“. Magnificul de aici era peste câteva ore spiritul pătrunzător pentru o editură cu stand alăturat şi specialistul reputat într-o arie de competenţă tratată cu scrupulozitate de o carte lansată de un publisher din pavilionul celălalt. Nu ştiu dacă cineva a primit vreun mesaj coerent în timpul vreunei astfel de lansări. Şi nu ştiu când editurile – deşi îmi doresc asta de ani întregi şi am mai scris-o aici – vor îndrăzni să fie mai creative în promovare, mai profesioniste în abordarea cărţii ca produs pentru minte şi suflet, nu ca produs ordinar, pe care îl scoţi într-o anumită cantitate şi îl arunci pe piaţă. O carte nu e un pachet de detergent sau o napolitană ieftină. În ultimul an cartea a devenit în România un produs de lux, nu pentru că aceasta e tendinţa mondială, ci pentru că nu are strategie, nu are marketing şi nu are o politică de preţ care să fie mai blândă cu publicul. Preţurile cărţilor cresc mai puţin din cauza crizei economice şi a scumpirii materiilor prime şi mai mult din cauza lăcomiei celor care le scot sau le menţin pe piaţă. Între Gaudeamus şi Bookfest preţul unei cărţi a crescut aberant, cu un procent semnificativ, situat între 30 şi 60 %. De ce? Pentru că e criză economică şi ţara noastră, ca multe altele din lumea asta, suferă de sindromul pietrei stoarse pentru nectar. Patronii încearcă să scoată de la angajaţi mai mult cu salarii mai puţine, oamenii încearcă permanent să găsescă nişte chilipiruri, tuturor ni se pare că trebuie să economisim, să salvăm ce se mai poate, dar cădem într-o meschinărie patetică.
*********
S-a încheiat un târg de carte de la care editorii aveau mari speranţe financiare. Le-au fost îndeplinite, chiar dacă nu la nivelul pe care îl aşteptau ei. La încasări, au stat cam ca anul trecut, la volum au depăşit cu mult. Criza a determinat ajustarea preţurilor, oferte promoţionale, mai multă flexibilitate în negociere, dar mai puţini scriitori străini invitaţi să îşi lanseze cărţile la noi şi un efort de marketing tradus doar în stivuirea inovativă a cărţilor în stand. În oferta Bookfest 2009, cărţi mari au stat alături de pastişe poleite, iar cumpărătorii au avut de ales între oferte ca la supermarket – cumperi 3, plăteşti doar 2 – şi promisiuni decente de cultură. De toate pentru toţi…
Litera International a vândut cel mai bine, cum era de aşteptat, Gabriel Garcia Marquez. O viaţă de Gerald Martin – o carte extraordinară despre un scriitor fantastic. Printre bestselleruri s-au numărat Marele dicţionar vizual în 5 limbi, seria de ghiduri turistice vizuale Top 10, Noul dicţionar universal al limbii române şi Istoria ilustrată a lumii. „Vânzările la Bookfest 2009 au fost constante, dacă ne gândim la perioada similară a anului trecut. Rezultatele bune au fost susţinute de politica de reduceri la toate titlurile oferite, de discounturile substanţiale de până la 50 % la foarte multe dintre volume. Oferim lucrări esenţiale care nu pot lipsi din biblioteca nimănui (dicţionare, enciclopedii) şi am pus la dispoziţia cititorilor o gamă variată de cărţi (pentru copii, cărţi practice, educaţionale, cărţi de sănătate şi nutriţie ş. a.), iar aceasta a fost pentru noi o reţetă de succes. Criza economică şi-a făcut simţită prezenţa, fiind reflectată în bugetul de carte al majorităţii clienţilor, care a fost redus. Ca atare, putem vorbi de o compensare a bugetului restrâns cu reducerile substanţiale“, au declarat reprezentanţii editurii.
Şi Nemira a înregistrat vânzări bune la Bookfest 2009, în topul preferinţelor cititorilor fiind: Iureşul săbiilor de George R.R. Martin, Pistolarul lui Stephen King, Evanghelia după Satana de Patrick Graham, Suspiciuni de Anna Godbersen şi Istoria cuceririi amoroase de Jean Claude Bologne.
Rao a continuat şi la târgul de carte succesul repurtat cu seria Amurg de Sthepenie Meyer şi a vândut numeroase exemplare din Atlasul Terrei, Ingeri şi demoni de Dan Brown, Atlasul universului pentru copii şi Hotel Pastis de Peter Mayle.
Editura Cartier a avut succes la un public elevat, cu titluri precum O istorie a miracolelor de Joachim Bouflet, Jurnal de doliu de Roland Barthes, Geopolitica Uniunii Europene de Sylvian Kahn, Cele mai frumoase mituri ale Greciei/ Cele mai frumoase mituri ale Romei şi Imperiul semnelor de Roland Barthes.
Grupul editorial Corint a avut peste 500 de exemplare vândute din Sacrificiul vraciului (cartea a şasea din Cronicile Wardstone) de Joseph Delaney şi încasări bune din titluri precum Cercul de aur de Guillaume Prevost, Enigma portalului blestemat de P.B. Kerr, Numele acestei cărţi este secret de Pseudonymous Bosch, Codul bunelor maniere la masă pentru copii de Peggy Post & Cindy Post Senning, toate de la Corint Junior. Leda a cucerit cititorii cu romanele Morţi cu toţii de Charlaine Harris (vol.7 din seria Trueblood/ Vampirii sudului), Stâlpi de sare de Fadia Faqir, Umbra torţionarului de Gene Wolfe, În absenţa tatălui de Stelian Ţurlea şi Miss Perfumado şi alte femei de Bedros Horasangian. Iar Corint a mizat pe Învaţă să trăieşti sănătos de Valentín Fuster, Istoria lumii pentru copii, Viaţa pe un peron de Octavian Paler, Convorbiri cu Octavian Paler de Daniel Cristea-Enache şi Ghid de călătorie – Paris.
Editura Trei a vândut peste 300 de exemplare din Semnele trupului de Joan Liebman-Smith & Jacqueline Nardi Egan şi s-a apropiat de această cifră cu titlurile Fata care s-a jucat cu focul de Stieg Larsson (din trilogia Millennium) şi Bărbatul de azi explicat femeilor de Gerard Leleu. Iar Pandora M a cucerit cu Jakuza Moon. Memoriile unei fiice de gangster de Shoko Tendo – 250 exemplare vândute şi De ce mint copiii? de Paul Ekman.
Editura Herald, stăpâna nişei cărţilor de spiritualitate, a înregistrat vânzări bune la titlurile Dao de Jing (Cartea despre Dao şi Virtute) de Lao Zi, Scrieri sacre ale Japoniei, Coranul, Dogmatica Bisericii de Karl Barth şi Mintea fără margini de Jiddu Krishnamurti.
La standul Editurii Univers de la această ediţie a Bookfest, cel mai mare succes (atât ca interes manifestat de către vizitatori, cât şi ca procent din cifra totală de vânzări) l-au avut doi autori: Alexandr Soljeniţîn şi Roberto Saviano. „Am reeditat trei cărţi din opera scriitorului rus (Arhipelagul Gulag – ediţie în 3 volume, Pavilionul canceroşilor – ediţie în 2 volume şi Două secole împreună – evreii şi ruşii înainte de revoluţie, primele 2 volume şi Două secole împreună – evreii şi ruşii în epoca sovietică, ultimele 2 volume), care s-au vândut atât separat, cât şi sub forma unei oferte speciale: 100 de lei toate titlurile. Numărul mare de cumpărători ai pachetului Soljeniţîn ne-a determinat să regândim şi să prelungim această ofertă şi pentru alţi cititori fideli, într-o promoţie în perioada imediat următoare“, spune Mihaela Pandele de la Univers. Lansată pe piaţă la Bookfest, Gomora lui Saviano a atras atenţia celor care fie auziseră deja despre cartea care a făcut valuri în străinătate, fie văzuseră ecranizarea, o peliculă laureată anul trecut la Cannes şi care a avut premiera în România în luna mai. Povestea ziaristului italian care denunţă tenebroasele afaceri ale Camorrei într-un demers jurnalistic transformat într-o carte puternică va suscita în mod cert şi în România comentarii, iar aşteptările Univers în privinţa vânzărilor sunt optimiste.
La standul Mladinska, de cel mai mare succes s-au bucurat cărţile pentru copii, atât cele pentru preşcolari, gen cărţi de colorat, exerciţii creative cu stickere, cât şi enciclopediile pentru adolescenţi. În topul vânzărilor au intrat: Aventurile Căpitanului Chiloţilă, Zâne şi spiriduşi, Micii năzdrăvani, Infopedia, Enciclopedia naturii europene.
Editura Art şi-a impresionat cititorii cu Atlas de mitocănie urbană, Urania de J.M.G. Le Clézio, Ştim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze de Ilina Gregori, Ucide arbitrul! de Fraţii Presniakov şi Rolul familiei mele în revoluţia mondială de Bora Ćosić.
La Humanitas s-au vândut cel mai bine Jurnal de Oana Pellea – 800 ex., Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa de Lucia Hossu Longin, Întoarcere în secolul 21 de Ioana Pârvulescu, Confesiunile unui cafegiu de Gheorghe Florescu şi Balul fantomelor de Radu Paraschivescu. Humanitas Fiction a vândut bine volumele Cu mănuşi de Mihaela Nicola, Vechiul oraş imperial de Yasunari Kawabata, Casa de la Riverton de Kate Morton, iar Humanitas Multimedia audiobook-urile Jurnal de Mircea Eliade, în lectura lui Marcel Iureş, În sfârşit, nefumător de Allen Carr, în lectura lui Marius Vintilă şi Metamorfoza de Franz Kafka, în lectura lui Răzvan Vasilescu.
Cărţile-vedetă ale editurii Publica au fost: Confesiunile unui bancher toxic de Cresus, Funky Business Forever de Kjell Nordstrom şi Jonas Ridderstrale, Întoarcerea economiei declinului şi criza din 2008 de Paul Krugman. „Tot la Bookfest s-a epuizat şi primul tiraj al cărţii Screw it, Let`s do it! de Richard Branson. Privesc cu optimism către cei care vor citi aceste cărţi. Procesul de schimbare prin care trec astăzi companiile şi regândirea întregului sistem vor fi mai uşor de înţeles“, a declarat Bogdan Ungureanu.
La Polirom, cele mai căutate titluri au fost Mărturisirile unui disident convertit de Adam Michnik, Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian de Marta Petreu, Dicţionarul ideilor fixe. După 20 de ani de Eugen Istodor, Seducătoarea din Florenţa de Salman Rushdie, Simetria de temut de Tracy Chevalier, Ritornela foamei de J.M.G. Le Clezio, dar şi Cartea şoaptelor de Varujan Vosaganian, Raport asupra singurătăţii de Augustin Buzura şi Cum să uiţi o femeie de Dan Lungu. La Cartea Românească s-au vândut bine Proorocii Ierusalimului de Radu Aldulescu, Viaţa unui şef de departament povestită de fiul său Supermen de Serban Anghene şi Coada de Dragoş Voicu.
Pentru Curtea Veche Publishing, la Bookfest 2009 a fost puţin mai bine decât anul trecut. Au fost mai multe cărţi vândute, dar valoarea nu o depăşeşte cu mult pe cea de anul trecut pentru că au fost reduceri mari şi per titlu (între 15% şi 50%) şi per pachet (între 30% şi 50%) pentru autorii Jamie Oliver, Orhan Pamuk, Robert Kiyosaki, dar şi pe domenii. S-au vândut cu succes Kremlinul de zahăr de Vladimir Sorokin, Un pământ nou de Eckhart Tolle, Pe scurt, vă rog! de Vaclav Havel, Era supărăcioşilor de Toader Paleologu, Geopolitica Matrioşkăi de Adrian Cioroianu, audiobookul Basme fermecate în lectura Margaretei Pâslaru, Fii Fericit de Tal Ben-Shahar (cel mai audiat curs la Harvard), pachetul Jamie Oliver, pachetul Orhan Pamuk.
La editura Aquila au intrat în topul bestsellerurilor mai ales ghidurile + de toate felurile, gastronomia şi poveştile clasice: Ghid complet Bulgaria, Ghid de buzunar Veneţia, Ghidul simptomelor, 1000 reţete. Preparate rapide şi O mie şi una de nopţi.
