Editurile şi criza (II)

Au rămas pentru partea a doua a anchetei noastre reprezentanţii a trei edituri importante, care îşi împart o felie generoasă din piaţa românească de carte. Viziunile lor nu sunt diferite de ale celorlalţi manageri de edituri ale căror opinii le-am publicat. Puţin diferită este abordarea. La All cifrele au îngheţat, dar se intenţionează câştigarea unei mai mari cote de piaţă. „În ultimele trei luni ale anului 2008 rezultatele înregistrate au fost sub nivelul previzionat. Având în vedere acest trend descendent înregistrat la sfârşitul anului trecut, în 2009 Editura All şi-a propus o cifră de afaceri similară cu cea din 2008, fără creşteri în cifre absolute, dar cu o creştere uşoară a cotei de piaţă. Oricum, valoarea totală a pieţii de carte din România şi, pe cale de consecinţă, şi cifra de afaceri a editurilor, va fi influenţată major de păstrarea sau nu a programelor naţionale finanţate de Ministerul Educaţiei în anii 2007 şi 2008 şi anume 100 euro pentru cadre didactice şi achiziţiile pentru bibliotecile şcolare, care au totalizat circa 33 de milioane de euro (din care doar parţial se regăsesc în achiziţii de carte) dintr-o piaţă pe care noi o estimăm la aproximativ 75-80 de milioane de euro”, declară Mihai Penescu, managerul editurii All.

Humanitas se vrea o maşinărie perfectă, care să ocolească sistemul agonizant al distribuţiei de carte şi să îşi vândă producţia în propriile librării. Lidia Bodea, director general Editura Humanitas: „Cred că putem identifica imediat, ca evidente şi valabile la nivel general, nu doar pentru piaţa de carte şi nici măcar doar pentru România, atât o scădere a puterii de cumpărare, ceea ce poate afecta vânzarea de carte, cât şi un acces mai limitat la credite, ceea ce se va reflecta în politicile de dezvoltare a afacerii. Există însă şi un al treilea aspect, acesta specific pieţei de carte din România: accentuarea problemelor din  sistemul de difuzare a cărţii, sistem care, să nu uităm, era oricum departe de a fi unul foarte bine consolidat, chiar şi în condiţiile unei economii  nebulversate de criză. Totuşi, cea mai bună strategie anti-criză presupune obligatoriu şi dinamism, dezvoltare, decizie.  Ceea ce înseamnă, pentru portofoliile celor trei edituri din grup, titluri noi, colecţii noi, evenimente editoriale susţinute prin campanii de marketing, iar, pentru  Librăriile Humanitas, atragerea de noi clienţi, diversificarea ofertei, lansarea unui program periodic de întâlniri ale cititorilor cu autorii Humanitas şi deschiderea de noi locaţii (în decembrie a fost inaugurată noua librărie Humanitas din Galaţi, cu o investiţie de aproape 50.000 de euro, iar pentru acest început de an avem în intenţie redeschiderea, într-un nou spaţiu, mult mai generos, a Librăriei Humanitas din Cluj”.

Iar managerul de la uzina de carte Rao are doar două variante pentru această perioadă de criză: „În condiţiile grele ale pieţii din Romania, cartea – şi mai exact producătorii ei – vor avea în 2009 două variante: fie vor închide, fie se vor consolida şi se vor dezvolta. Un lucru este însă cert: restructurarea producţiei deja a început”, conchide Ovidiu Enculescu, director general RAO.

* * *

Cum o să fie 2009 pentru piaţa de carte? Un an încrâncenat, în care toţi editorii vor căuta cel mai ades soluţii de a se menţine pe linia de plutire. Vor scădea tirajele, se vor subţia planurile editoriale şi vor dispărea tipografiile care nu oferă preţuri competitive cu cele ale concurentelor din străinătate. Vânzarea de carte probabil că va înregistra uşoare revirimente în preajma Sărbătorilor, pentru că o carte va rămâne întotdeauna un dar frumos. Dintre toate segmentele editoriale, cărţile pentru copii şi cele educaţionale au cele mai bune şanse să rămână alegeri rentabile pentru publisheri. Un oarecare succes îl vor înregistra şi cărţile de self-help şi beletristica pe val. Şi cred – şi asta mă bucură, deşi pe editori îi sărăceşte puţin – că vor fi multe perioade de reduceri şi oferte speciale la cărţi. Internetul va mai câştiga o bătălie în lupta cu printul, pentru că un e-book e mai ieftin decât un format broşat. Cât despre târgurile de carte de la care publisherii noştri se întorceau cu contracte, aşteptăm cu interes să vedem cine o să meargă în martie la Paris, în aprilie la Londra, în octombrie la Frankfurt. Şi cine o să aibă stand în iunie, la Bookfest şi în noiembrie la Gaudeamus. Pentru că frica de criza economică i-a deteminat pe cei de la SIAB să se abţină anul acesta.

Postează un comentariu

Adresa ta de email nu va fi făcută publică niciodată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*